Inainte, copiii cresteau in contact cu familia pana la varsta cand plecau de acasa. Modul in care erau practicate meseriile le permitea parintilor sa fie alaturi de copiii lor mult timp.

In cursul ultimilor 150 de ani, familia traditionala s-a confruntat cu presiuni fara precedent, venite din doua surse: in primul rand, asa-numita “revolutie permanenta” a industrializarii moderne, aparitia unui sistem urban de fabrica, ce a separat locul de munca de casa si a inlocuit prin productia de fabrica obiceiul producerii acasa a celor necesare traiului, a curmat astfel ritmurile de viata existente in familie; iar in al doilea rand, cresterea rapida a statului modern, indeosebi in domeniul educatiei.

Fertilitatea scade numai atunci cand se produce o schimbare a relatiilor economice in cadrul familiei. In societatile traditionale, orientate spre agricultura, fluxul avutiei se deplaseaza dinspre copii spre parinti. De la varsta de 3 sau 4 ani copiii devin mici lucratori. Ei sunt priviti ca niste active economice, deci fertilitatea este ridicata. Dar atunci cand “metoda de productie bazata pe piata fortei de munca” isi face aparitia intr-o societate, fluxul avutiei isi schimba sensul, deplasandu-se acum de la parinti la copii. Copiii educati asteapta sa li se dea mai mult si sa li se ceara mai putin de catre parintii lor, deci importanta lor economica pentru parinti se evapora, fluxul isi schimba sensul.

Dezvoltarea oraselor si a industriei ca atare determina aceasta modificare a relatiilor familiale. Ceea ce cauzeaza mutatia critica la nivelul relatiei parinte-copil este raspandirea de noi idei prin educatia publica de masa. El sustine ca educatia controlata de stat reprezinta forta motrice din spatele modificarii preferintelor de la o familie numeroasa la una mica si al transformarii familiei contemporane intr-o institutie slaba.

“Pierderea functiilor” suferita de familia moderna s-a manifestat prin desfiintarea “productiei casnice” de bunuri cum erau imbracamintea, mobila si mancarea care au fost transferate in industrie, in vreme ce functiile educationale, de protectie si de asistenta au fost tranferate statului. Aceste transformari au lasat familia moderna lipsita de functii, dezinstitutionalizata si slaba.

Stravechile centre care erau caminul si comunitatea au fost facute vulnerabile fata de aceasta invazie a corporatiilor si a statului prin prabusirea lor ca sisteme economice. Daca nu exista un sistem economic casnic sau comunitar, atunci membrii familiei si vecinii nu-si mai sunt de niciun folos unii altora.

Allan Carlson, altermedia, The Family Factors

Traditia fiecarei culturi consemneaza respectul cu care erau venerati inaintasii. Patria prin definitie este acel spatiu unde odihnesc bunii si strabunii nostri. Cum am ajuns astazi sa-i internam in azile si sa uitam de ei?

De ce avem probleme de comunicare cu parintii nostri? Cati adulti au astazi o relatie normala si destinsa cu cei ce le-au dat viata? Nu ar trebui sa fie invers? Oare nu ar fi trebuit sa fie ei cele mai dragi fiinte din aceasta lume?

Psihologii relatiilor parinte-copil formuleaza teoria gardienilor. Primii “gardieni” sunt parintii. Ei sunt primii de la care inveti ce nu poti sa faci, de ce nu esti in stare, unde ai sa esuezi. Asa ajungi sa legi esecurile tale de ei. Ei o spun din dragoste si incearca sa te protejeze de caderi. Vei putea oare sa-i ierti pentru asta?

Cand vei ajunge la varsta la care vei sti sigur ca tu esti singurul vinovat pentru alegerile tale tot va persista acea apasare ca ei au fost primii care ti-au aratat cat de grea poate sa fie viata. Ii vei considera vinovati si direct responsabili de toate slabiciunile tale. Negativismul lor se va regasi in tine si vei lupta din greu sa-ti faci propria imagine despre lume si viata.

Astazi, cand ai ajuns parinte, te vei uita in oglinda si te vei intreba: Cum poate fi evitata aceasta capcana? Cum poti sa fii aproape de copilul tau, sa-l sprijini si sa-l indrumi fara sa-l inchizi in turnul temerilor tale? Sa-l lasi sa-si aleaga singur calea, indiferent de ce crezi tu despre asta, si toate alegerile importante in viata sa le faca neinfluentat de angoasele tale, stiind insa ca poate sa conteze oricand neconditionat pe sprijinul tau.

Din pacate timpul nu este de partea ta. Sfatul ar fi: petrece putinul timp pe care il ai cat mai aproape de el si nu ridica bariere.

Jean Liedloff a trait doi ani si jumatate in Venezuela, intre indienii Yequana din jungla primitiva. Acolo ea descopera ca fericirea la acesti oameni nu este un tel, ci o stare naturala si cauta cauza “fericirii” acestor oameni primitivi, izvorul echilibrului lor psihic.

De ce lipseste agresiunea, divortul, delincventa, abandonul, persoanele singure si nefericite din aceasta comunitate? Jean Liedloff gaseste explicatia in modul de crestere a sugarilor, care satisface nevoile imediate ale omului formate in cursul evolutiei: indienii poarta tot timpul copiii cu ei, care vad cum se desfasoara viata zi de zi. Nu-i lasa singuri nici cand dorm sau mai ales cand plang dar nu-i asaza in centrul atentiei. Copilul simte ca e ocrotit si iubit, e “binevenit”, si acest sentiment de siguranta il ajuta sa se dezvolte psihic echilibrat ca adult.

Dezvoltare fizica, mentala si sentimentala optima, omul, incepand din perioada de nou-nascut si sugar are nevoie de acele experiente la care specia umana s-a adaptat de-a lungul procesului de evolutie, care au fost stocate in subconstient. Continuul uman se poate defini ca o secventa de experiente care corespund asteptarilor si tendintelor speciei umane intr-un mediu in care aceste asteptari si tendinte s-au dezvoltat. Acesta include si comportamentul adecvat al celorlalti oameni care fac parte din acest mediu.

Attachment Parenting, History of attachment theory, Attachment theory, Attachment parenting, Attachment in children, Jean Liedloff, Mary Ainsworth, John Bowlby, William Sears

Being There – Part One, Attachment parenting, Dr. Ann Corwin: Attachment Theory, Attachment parenting 2, Attachment parenting 3, Attachment parenting 4

Din aceeasi familie de solutii mai face parte si home schooling-ul. Alt link despre educatia acasa.

Afisari :2014