O tema favorita a umanitatii este cea a controlului. Cum sa determini actiunile altor oamenii?
Fie ca vorbim de politica sau marketing, de relatii sexuale sau de motivare, intrebarea ramane valida.

Sigmund Freud presupune ca la originea activitatilor omenesti sta sexualitatea. Darwin considera selectia bazata pe competitie, cheia evolutiei. Ioan Culianu vorbeste despre dorinta de putere, forta ce a schimbat omenirea. Viktor Frankl considera esential cautarea unui sens al vietii.

Motivarea este forta ce ne impinge sa actionam intr-un anumit fel. Motivarea ar putea fi interioara sau exterioara. Una dintre teoriile motivarii este cea bazata pe rasplata: “Incentive theory: A reward, tangible or intangible, is presented after the occurrence of an action (i.e. behavior) with the intent to cause the behavior to occur again. This is done by associating positive meaning to the behavior. Studies show that if the person receives the reward immediately, the effect would be greater, and decreases as duration lengthens. Repetitive action-reward combination can cause the action to become habit.” … pe scurt teoria morcovul si batul.

Dan Pink demonstreaza ca recompensele traditionale nu sunt intotdeauna eficiente. Din ce in ce mai putini dintre noi fac munca simpla, activitati de rutina, bazate pe reguli – cum ar fi insurubarea unui surub pe o linie de asamblare sau calcularea unor sume din tabele – dar din ce in ce mai multi dintre noi avem activitati care nu presupun rutina, sunt mai degraba conceptuale si bazate pe creativitate. Stiinta a dovedit fara drept de apel ca, atunci cand este vorba de activitati creative, morcovii si betele functioneaza foarte rar si de cele mai multe ori fac mai mult rau decat bine.

Pentru secolului 21, aceea abordare mecanica, de tip recompensa si pedeapsa, nu se aplica, adesea nu functioneaza si adesea dauneaza.

Recompensa de tip daca – atunci functioneaza foarte bine pentru acele tipuri de sarcini, unde exista un set simplu de reguli si o tinta clara spre care trebuie sa mergi. Recompensele, prin propria lor natura, îngusteaza focalizarea noastra, concentreaza gândirea. De asta functioneaza în asa de multe cazuri. Si astfel, pentru sarcini ca acesta, o focalizare îngusta, unde vezi clar tinta de atins, te arunci drept înainte spre ea, ele functioneaza foarte bine. Dar pentru probleme reale, nu ai vrea sa privesti astfel. Solutia nu este în fata ochilor. Solutia este la periferie. Ai vrea sa te uiti împrejur. Recompensa de fapt îngusteaza zona noastra de concentrare si restrânge posibilitatile noastre.

Gânditi-va la propria munca. Problemele pe care le întâmpinati au un set clar de reguli, si o solutie unica?
Nu. Regulile sunt de neînteles. Solutia, daca exista de fapt, este surprinzatoare si nu este evidenta.

Solutia este o abordare cladita mai mult pe motivarea interna. În jurul nevoii de a face lucrurile pentru ca ele conteaza, fiindca ne place, fiindca sunt interesante, fiindca ele sunt parti ale unui ceva important. Se învârte totul în jurul a trei elemente: autonomie, maiestrie si scop. Autonomie, impulsul de a ne conduce vietile proprii. Maiestria, dorinta de a deveni tot mai bun la ceva ce conteaza. Scopul, dorinta arzatoare de a face ceea ce facem în serviciul a ceva mai larg decât noi însine.

În mijlocul anilor 1990 Microsoft a pornit o enciclopedie numita Encarta. Ei au folosit toate stimulentele potrivite. Toate stimulentele potrivite. Ei au platit profesionisti pentru a scrie si edita mii de articole. Manageri bine retribuiti au supravegheat întreaga afacere pentru a fi siguri ca va iesi în buget si la timp. Peste câtiva ani o alta enciclopedie a pornit dar un model diferit. Fa-o din placere. Nimeni nu este platit un cent, un euro sau un yen. Fa-o fiindca îti place sa o faci.

Daca ati fi mers acum 10 ani la un economist, oriunde, si ati fi spus “Uite, am aceste doua modele diferite pentru a crea o enciclopedie. Daca ar fi mers împreuna la concurs, care ar câstiga?” Cu 10 ani în urma nu ati fi gasit un singur economist treaz pe Pamânt, care ar fi prezis modelul Wikipedia.

Aceasta este batalia titanica între aceste doua abordari. Aceasta este meciul Muhammad Ali – Joe Frazier al factorilor de motivare. Factorii de motivare interni împotriva celor externi. Autonomie, maiestrie si scop, împotiva recompensei si pedepsei.

Este o nepotrivire între ceea ce stie stiinta si ceea ce face businessul. Iata ce stie stiinta.
1: acele recompense din secolul 20, acei factori de motivare pe care le credem parte naturala a afacerii, functioneaza, dar numai într-o gama foarte îngusta de circumstante.
2: Acele recompense de tip daca – atunci distrug deseori creativitatea.
3: Secretul performantei ridicate nu sunt recompensele si pedepsele, ci motivatia interna nevazuta. Motivatia de a face lucrurile de dragul lor. Motivatia de a face lucrurile fiindca sunt importante.

Alte surse: danpink blog, careeradvisor, cariereonline

Motivational theories
-Incentive theory
-Drive-reduction theories
–Cognitive dissonance theory
-Need theories
–Need hierarchy theory (Maslow’s hierarchy of needs)
–Herzberg’s two-factor theory
–Alderfer’s ERG theory
–Self-determination theory
-Broad theories
-Cognitive theories
–Goal-setting theory
-Models of behavior change
-Unconscious motivation

Afisari :1301